Emergență (Emergence)

Procesul prin care structuri, legi și relații stabile apar ca tipare persistente în cadrul schimbării infinite. Nimic nu este impus din afară; spațiul, timpul, geometria și constantele fizice nu sunt fundamentale, ci se auto-organizează din curgerea transformării. Legea este memorie, inerția este obișnuință, iar geometria este istorie. Emergența explică de ce ordinea există fără un proiectant și de ce controlul rigid, de sus în jos, eșuează mereu în fața fluxului mai adânc pe care încearcă să îl suprime.