Frumusețe (Beauty)

Trăirea armoniei dintre percepția unui agent și tiparele pe care le întâlnește. Apare atunci când ceva se îmbină într-un fel pe care observatorul îl găsește plăcut, plin de sens sau echilibrat. Frumusețea nu este o proprietate a obiectului însuși, ci o reacție în interiorul observatorului, modelată de simțurile, amintirile și valorile sale. Fiindcă frumusețea este o trăire subiectivă, ea nu poate fi impusă, deținută sau aplicată prin forță. Crește prin atenție voluntară, exprimare onestă și libertatea de a explora tiparele care rezonează cu propria percepție.